Sari peste panoul lateral al blogului.
Vreau o matematică altfel
Propunere (habar n-am către cine, că m-am convins că MEN preferă să reducă nivelul de dificultate al subiectelor de matematică, așa cum a procedat în 2013 la examenul național la clasa a VIII-a, în loc să reducă cantitatea de informație, nenecesară sau chiar inutilă, din programele școlare !?):
Propun formarea unei echipe care să analizeze posibilitatea decongestionării/reformării şi
implementării curriculei de matematică preuniversitară.
O soluţie posibilă ar fi relativ simplă: eliminarea algebrei abstracte de
nivel superior şi a analizei matematice din ultimele clase de liceu şi
dispersarea conţinuturilor la ceilalţi ani de studiu, din gimnaziu şi liceu,
precum şi adăugarea în studiul matematicii
ale unor conţinuturi utile în practică, cum ar fi analiza şi prelucrarea
datelor şi mai multe elemente de statistică. Așa este structurată, de exemplu, curricula americană, deși fiecare stat are propria-i curriculă, există un nucleu comun orientat pe câteva concepte esențiale. Programa lor
este focusată pe formarea gândirii, găsirea sensului şi conexiunilor între
toate ramurile matematicii, cu restul disciplinelor şi cu aplicaţiile din viaţa
reală, în loc de doparea cu noţiuni foarte multe, greu accesibile şi
asimilabile, nenecesare în viaţă şi inoportune în învăţământul de masă. Ca o
comparaţie, 50% din baremul pentru subiectele de Bacalaureat 2012 din România
nu figurează în curricula americană.
Rezultatele
dezastruoase de la simulările din 2014, analizate competent de către prof. Marian Ștas, în [10] și [11], mă determină să reiterez acest subiect. Sunt și eu de acord că nu dificultatea subiectelor este problema, ci faptul că aceste subiecte
nu pot fi însușite logic și temeinic, din cauza supraîncărcării
programei școlare (uitați-vă la programele școlare ale altor țări, nu numai în programa americană). În
final, doar copiii supradotați sau/și
suprameditați își însușesc materia predată, dar și aceștia se aleg cu
multe cunoștințe nenecesare sau inutile, pe care nu le vor aplica niciodată.
Evident, totul trebuie analizat sistemic (programele de matematică trebuie corelate cu cele ale disciplinelor care aplică matematica, iar numărul de discipline trebuie redus, pe bază de opțiuni ale elevilor și părinților, așa cum se procedează în UK, de exemplu) și supus unei largi dezbateri publice, motiv pentru care relansez această propununere (reluată dintr-o petiţie online).
REFORMA CURRICULARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT ESTE VITALĂ PENTRU VIITORUL ROMÂNIEI
Matematica din învăţământul românesc: prea multă, neactualizată şi cu un sistem de predare-învăţare-examinare depăşit
Matematica şi inteligenţele multiple. Psihologul american Howard Gardner susţine că toţi oamenii au 9 tipuri de inteligenţă, pe care le-a indentificat până în prezent [1]:
1) inteligenţa logico-matematică; 2) inteligenţa spaţio-vizuală; 3) inteligenţa verbal-lingvistică; 4) inteligenţa intrapersonală; 5) inteligenţa interpersonală; 6) inteligenţa existentială; 7) inteligenţa naturalistă; 8) inteligenţa kinestezică; 9) inteligenţa muzicală (le-am scris în ordinea care se potriveşte subsemnatului, în urma unei autoevaluări subiective pe parcursul vieţii).
Ca elev, la matematică învăţam cel mai uşor dintre toate disciplinele, ajungând olimpic judeţean şi apoi student la matematică. Absolvind facultatea de matematică-informatică, înainte de a mă reprofila total pe informatică, am predat matematică, preuniversitară şi universitară, timp de 30 ani. Ca profesor de matematică la gimnaziu, timp de 5 ani am pregătit lotul olimpic al judeţului Bihor pentru faza naţională a olimpiadei de matematică. Am publicat două culegeri de probleme de matematică (una pentru ciclul primar şi una pentru liceu), precum şi 5 cursuri universitare (analiză matematică, matematici speciale, matematică economică).
Concluzia mea este: Matematica din învăţământul românesc este prea multă, neactualizată şi cu un sistem de predare-învăţare-examinare depăşit (chiar și în facultate).
Fiind şi părinte de elev în clasa a IX-a (Ioana Dziţac, careia îi place mult matematica (a publicat deja 4 culegeri de matematică pentru gimnaziu) şi nu numai matematica), ştiu că situaţia este similară la toate disciplinele de învăţământ. Dacă această situaţie nu se schimbă, m-aş gândi serios să-mi trimit copilul la studii în străinatate, dar leafa mea de profesor universitar nu este suficientă nici pentru o taxă de o săptămână, la o şcoală din Marea Britanie sau Elveţia, de exemplu.
Mitul fals al bunei moşteniri. Aşa cum eu mă chinuiam cu muzica în liceu, ca să obţin o notă de trecere (fiind afon), tot aşa unii din colegii mei se chinuiau cu matematica. Nu înţeleg de ce trebuia să fac eu solfegii la un liceu teoretic - secţia reală, tot aşa cum nu înţeleg de ce se cere şi azi matematică în învăţământul obligatoriu la nivel de olimpiadă (dar învechită şi nepractică), iar la liceu se pretinde o matematică pe care americanii o învaţă doar la facultate. În facultăţile noastre, în special de alt profil decât cel matematic, matematica se predă total greşit: prea multă teorie, cu teoreme, demonstraţii şi formule pe care studenţii trebuie să le memoreze, în dauna învăţării paradigmelor de utilizare şi aplicare a unor softuri matematice (Excel, Maple, Mathcad, Matlab etc.), care încapsulează toată matematica aplicată şi nu numai. În afară de rezolvarea problemelor numerice, aceste programe informatice pot demonstra teoreme automat, pot calcula derivate etc.
Prin acest sistem greşit, România pierde enorm: marea masă a elevilor nu are oricum capacitatea de a ţine pasul cu nivelul cerinţelor şi se scârbeşte de matematică, ajungând la eşecul şcolar (a se vedea rezultatele catastrofale de la bacalaureat de anul trecut și de la simulările din 2014), iar olimpicii, prin care ne lăudăm aşa-zisă superioritate a sistemului de învăţământ, se pregătesc oricum suplimentar şi apoi părăsesc ţara aproape toţi (lucru de înţeles, dacă patria lor nu le oferă ceea ce îşi doresc).
Modelul american. După 30 de ani de experienţă în predarea matematicii, susţin cu toată tăria ideea domnului Prof.univ.dr. Radu Gologan, antrenorul olimpicilor români la matematică, cea de trecere la modelul american: „scoaterea informaţiilor-balast din programa elevilor şi introducerea unor noţiuni aplicabile şi în viaţa reală” [2].
După cum deja am pomenit în [3], militând pentru utlizarea resurselor online, pledoaria pentru revizuirea programelor şcolare o exprimă şi domnul Acad. Solomon Marcus: „Noi predăm lucruri complet prăfuite. Sunt programe în urmă cu 100 de ani, 150 de ani. Lucrurile cele mai interesante care au apărut în ştiinţă în ultima sută de ani nu apar deloc în manuale”.
De asemenea, putem prelua modelul american de folosire a resursele online, ca şi la alte discipline, şi în procesul de predare-învăţare al matematicii [4], [5], [6], [7], [8], [9]. Vizitând paginile indicate în bibliografie, veţi vedea singuri câtă şi ce fel de matematică învaţă americanii la fiecare nivel.
Modele bune există, susţinători avem (şi mai putem găsi), trebuie doar să punem presiune mare pe clasa politică şi pe decidenţi, că să pună modelul în practică. Din acest motiv am deschis această petiţie online, pe care vă invit s-o semnaţi, dacă agreaţi modelul american. Clasa politică îşi permite să-şi trimită copiii la studii în străinătate, noi nu. Dar noi avem resurse să facem o şcoală ca în cele mai civilizate ţări. E foarte uşor, dar din păcate clasa politică nu face nimic în acest sens de peste 20 de ani (în afară de a da vina unii pe alţii, în loc să vină cu proiecte constructive şi realizabile).
Câteva remarci despre sistemul american:
Am aflat foarte multe noutăţi excelente despre sistemul american de predare-învăţare-evaluare la matematică, devenind membru online al National Council of Teachers of Mathematics (NCTSM). [8]
- Americanii sunt focusaţi pe formarea gândirii, găsirea sensului şi conexiunilor între toate ramurile matematicii, cu restul disciplinelor şi cu aplicaţiile din viaţa reală, în loc de doparea cu noţiuni foarte multe, greu accesibile şi asimilabile, nenecesare în învăţământul de masă. Ca o comparaţie, 45 de puncte (50% din barem) din subiectele de Bacalaureat 2012 din România nu figurează în curricula americană;
- Americanii NU studiază în liceu Structurile algebrice (toată algebra de clasa a XII-a din România) şi Calculul diferenţial şi integral (elementele de analiză matematică din cl. a XI-a şi a XII-a din România);
- În schimb americanii studiază Analiza datelor şi Probabilităţi pe parcursul tuturor claselor (în România nu se pune accent pe aşa ceva, nici măcar în calasa a XII-a, deoarece Probabilităţile nu se cer la Bacalaureat);
- Se pune un accent deosebit pe pregătirea pedagogică şi metodică a profesorilor;
- NCTSM eleborează ghiduri separate pentru: administraţia şcolilor, profesorii de matematică, elevi şi părinţi, în care li se explică ţinta principală a învăţământului matematic liceal: "Reasoning and Sense Making".
Ecouri în presă şi TV:
- eBihoreanul
- Digi24
- Digicult (Interviu cu acad. Solomon Marcus, matematician şi om de cultură de talie internaţională )
- Evenimentul Zilei (Interviu cu prof.univ.dr. Radu Gologan, antrenorul lotului olimpic naţional de matematică)
Bibliografie
[1] http://www.nlpexplorer.eu/articole-nlp/teoria-inteligentelor-multiple.html
[2] http://www.evz.ro/detalii/stiri/SCHIMB-ROMNIA-Modelul-american-salvarea-colii-romneti-1009134.html
[3] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.7667
[4] http://www.ixl.com/ (Online Math practice and lessons, clasele 0-8)
[5] http://www.math.com/ (The World of Math Online, clasele 0-12)
[6] http://www.sosmath.com/ (S.O.S. MATHematics, clasele 9-12)
[7] http://mathworld.wolfram.com/ (Matematici superioare, pentru facultate)
[8] http://www.nctm.org/ (National Council of Teachers of Mathematics)
[9] http://multitouch.wikispaces.com/Matematica+In+America
Articolul a fost publicat în: 19 March 2014, 07:05.